Comisia Europeană: Politica fiscală a României este lipsită de continuitate, predictibilitate și planificare strategică

În raport se arată că în cursul anului 2014 contribuțiile de asigurări sociale au fost reduse cu cinci puncte procentuale și a fost introdusă taxa pe construcții speciale, care a fost modificată și redusă în ianuarie 2015. În plus a fost introdusă o scutire fiscală pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice, care este aplicabilă în perioada iulie 2014-sfârșitul lui 2016.

Comisia Europeană notează faptul că astfel de stimulente sunt folosite de regulă mai mult ca instrumente în perioade de scădere economică. De asemenea, consultările cu partenerii sociali legate de unele dintre aceste măsuri au fost limitate, iar termenele de introducere relativ scurte.

În privința reducerii contribuției de asigări sociale cu cinci puncte procentuale, Comisia Europeană estimează că măsura va genera pierderea unor venituri bugetare de 0,75% din PIB, în acest an.

„Guvernul intenționează să compenseze acest impact în principal prin reduceri ale cheltuielilor, în trimestrul patru al anului trecut, precum și în 2015. Sustenabilitatea acestei abordări rămâne să fie verificată în cursul anului 2015”, se arată în raport.

DESCARCĂ RAPORTUL COMISIEI EUROPENE

Un alt motiv de îngrijorare menționat de Comisia Europeană este conformarea la plata TVA. Astfel, începând din anul 2000, decalajul mediu la colectarea TVA a depășit 40%, cu un nivel de 44% în 2012, cel mai ridicat din Uniunea Europeană și cu mult peste media de 16% la nivelul a 26 de state membre. Cu toate acestea, raportul menționează că autoritățile introduc treptat măsuri de îmbunătățire a colectării TVA, cum ar fi plățile electronice, o nouă procedură de înregistrare a TVA și o loterie pentru facturile fiscale.

Raportul face referire și la programul de restructurare a creditelor persoanelor cu venituri mici sau medii, introdus în iunie 2014, care ar putea avea un impact negativ asupra disciplinei creditelor și ar putea avea ca efect necesitatea unor provizioane suplimentare din partea băncilor. Accesarea acestui program este deocamdată limitată, dar autoritățile intenționează să modifice criteriile de eligibilitate, pentru a-l face mai atractiv.

Munca nedeclarată și declararea unor venituri sub nivelul lor real influențează negativ veniturile fiscale, se mai arată în raportul CE. Discrepanța dintre nivelul relativ de impozitare a muncii și veniturile reale din impozitarea muncii sugerează un nivel ridicat al veniturilor nedeclarate. Raportul menționează raportul annual al Consiliului Fiscal din 2013, potrivit căruia circa 1,57 milioane de persoane din România munceau fără forme legale, în 2012.

Potrivit CE, deciziile justiției și companiile de stat nerentabile reprezintă riscuri pentru viitoarele deficite bugetare.

„Deciziile neanticipate ale justiției, cu impact bugetar semnificativ, au fost un fapt obișnuit în ultimii ani, iar anticiparea unor posibile riscuri legale rămâne o problemă. Unele companii de stat și alte companii reclasificate au contribuit la deficitul bugetar, ceea ce reflectă ineficiență și slabă guvernanță corporatistă”, notează raportul.

În domeniul cheltuielilor publice, ineficiențele semnificative încă afectează potențialul de creștere al României. Proiectele finanțate local duc lipsă uneori de o pregătire corespunzătoare, potrivit Comisiei. Totodată, absorbția fondurilor UE este scăzută, de numai 52,2% din fondurile structurale și de coeziune disponibile la sfârșitul anului 2014.

Totuși, continuarea ajustării fiscale și nivelul sustenabil al datoriei publice contribuie la condiții confortabile de finanțare. Toate cele trei mari agenții de rating au acordat României rating recomandabil investițiilor, iar asigurarea pentru riscul de neplată (CDS-uri) se află la cel mai redus nivel după jumătatea anului 2007.